Sindromul de apnee în somn

4 ianuarie 2022
de 
Articol Pneumologie

Somnul, alături de activităţile din perioada de veghe, reprezintă un element deosebit de important în organizarea şi funcţionarea corpului uman.

Apneea în somn este o tulburare de somn caraterizată prin prezența de episoade de obstrucție totală (apnee) sau parțială (hipopnee) la nivelul căilor respiratorii superioare. Apneea este definită ca oprirea fluxului respirator pe o perioada de aproximativ 10 secunde.

Dacă sforăiți puternic, vă simțiți obosit chiar și după o noapte întreagă de somn și în cursul zilei prezentați dificultate de concentrare însoțită de episoade de ațipire, este posibil să aveți apnee în somn.

Dacă nu este diagnosticată si tratată în timp util apneea de somn poate provoca o serie de probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), accident vascular cerebral, cardiomiopatie (mărirea țesutului muscular al inimii), insuficiență cardiacă, diabet, atacuri de cord și tulburări depresive.

Care sunt tipurile de apnee în somn ?

  • Apneea în somn de tip obstructiv: cea mai frecventă, acest tip de apnee este însoțită de efort ventilator (pacientul prezintă mișcări toracice, abdominale)
  • Apneea în somn de tip central: rar întâlnită, pacientul nu prezintă efort respirator deoarece creierul sau nervii nu trimit semnale către muschii care controlează respirația.
  • Apneea mixtă: reprezintă un eveniment respirator care începe ca o apnee centrală și se finalizează ca o apnee de tip obstructiv.

Cum recunoaștem sindromul de apnee în somn ?

Adesea, primele semne de apnee în somn sunt recunoscute nu de pacient, ci de partener.

Cel mai comun simptom nocturn este sforăitul. Deși nu oricine sforăie suferă neaparat de apnee în somn, acesta poate fi un semn de apnee în somn când este urmat de pauze respiratorii, episoade de sufocare, gaspuri. De asemenea pacienții mai pot prezenta treziri bruște asociate cu lipsa de aer, nicturie (micțiuni frecvente pe timpul nopții) și chiar insomnie.

In timpul zilei pacienții, datorita somnului neodihnitor, pot să prezinte somnolentă excesivă care să ducă la scăderea performanțelor intelectuale și fizice, cefalee matinală, iritabilitate și chiar depresie.

Care sunt factorii de risc pentru apariția sindromului de apnee în somn ?

  • vârsta: mai întâlnită în rândul persoanelor cu vârstă peste 40 de ani;
  • sexul: mai frecventă la bărbați 25% față de femei 10%;
  • obezitatea: amplifică riscul de apariție a apneei în somn la ambele sexe;
  • moștenirea genetică: riscul de a suferii de apnee în somn este crescut dacă un membru al familiei suferă deja de această patologie;
  • anomalii anatomice ale nasului și gâtului: deviaţie de sept nazal, hipertrofie amigdaliană (amigdale mărite), anomalii ale luetei și vălului palatin. În ceea ce privește grosimea gâtului: riscul de a dezvolta apnee în somn este mai mare dacă circumferința gâtului este mai mare de 43 cm la barbati și mai mare de 37cm la femei;
  • boli congenitale şi sindroame cranio-faciale: de exemplu, sindromul Pierre-Robin, sdr. Marfan, sdr. Down;
  • boli endocrine: acromegalia, hipotiroidia, sindromul ovarelor polichistice;
  • boli neuromusculare: care afectează tonusul normal al musculaturii faringelui, atât în stare de veghe, cât şi în timpul somnului;
  • deformari ale coloanei vertebrale: scolioze, cifoze ce pot altera dinamica respiratorie;
  • refluxul gastroesofagian;
  • poziţia în timpul somnului: poziţiile vicioase ale capului şi gâtului în timpul somnului reduc diametrul căilor aeriene superioare;
  • unele medicamente: sedativele, hipnoticele, narcoticele, anestezicele, testosteronul;
  • consumul de alcool, care crește frecvenţa şi durata episoadelor de apnee.

Când ar trebui să se prezinte pacientul la consult de specialitate ?

Orice persoană care experimentează probleme de somnolență, care nu sunt ușor explicate și justificate, trebuie îndrumată la un specialist în tulburările somnului în special în momentul în care:

  • sforăitul zgomotos întrerupe atât somnul dumneavoastră sau al celorlalți:
  • lipsă de aer, senzația de înnecare sau sufocare care vă trezesc din somn;
  • există pauze intermitente/episodice ale respirației în timpul somnului;
  • prezentați somnolență excesivă în timpul zilei care vă obosește și vă face să adormiți/ațipiți în fața televizorului, la muncă sau când conduceți.

Cum diagnosticăm sindromul de apnee în somn ?

Evaluarea pacientului, de către medicul pneumolog, cuprinde:

  • anamneza detaliată (discuția cu pacientul);
  • aplicarea de chestionare specifice (Stop Bang, Berlin);
  • cel mai frecvent folosit este scorul de somnolență Epworth care evaluează somnolența la locul de muncă și la volan;
  • efectuarea de polisomnografie nocturnă sau studiul de somn în laboratorul specializat de somnologie – “gold standard” în diagnostic – evaluează activitatea cardiacă, pulmonară, cerebrală, mișcarea brațelor și picioarelor și nivelul de oxigen din sânge din timpul somnului;
  • înregistrare poligrafică la domiciliu – măsoară în timpul somnului: pulsul, nivelul de oxigen din sânge, fluxul de aer, mișcările toracelui și abdomenului în somn, poziția pacientului.

Care este tratamentul ?

Pacienții diagnosticați cu apnee în somn formă ușoară vor fi consiliați legat de adoptarea unui stil de viață sănătos realizabil printr-o alimentație corespunzătoare bogată în nutrienți, efectuare de exerciții fizice, consiliere legată de abandonarea fumatului și consumului de alcool, evitarea medicației care ar putea încetinii ritmul respirator și terapie pozițională pentru corectarea posturilor vicioase care ar îngreuna respirația.

Daca suferiți de apnee moderată sau severă medicul pneumolog vă poate prescrie terapie cu CPAP (ventilație cu presiune pozitiva continuă) este vorba despre un aparat care menține o presiune de aer stabilă și constantă care menține căile respiratorii dilatate și permeabile pe parcursul întregii nopți, permițând astfel pacientului să respire normal. Pacientul utilizează o mască cu formă și dimensiune adaptată anatomiei feței și toleranței acestuia.

De asemenea se poate recomanda utilizarea de dispozitive de avansare mandibulară care se poartă pe parcursul nopții și se aseamănă cu aparatele ortodontice. Aceste terapii orale pot fi recomandate la pacienti cu forme ușoare/moderate și care nu tolerează CPAP sau preferă acest tip de dispozitiv.

Tratamentul chirurgical modern pentru sindromul de apnee în somn se recomanda după un diagnostic clinic și endoscopic realizat de către medicul ORL care permite identificarea clară a regiunii sau regiunilor care determină obstrucția. Acest tratement este de asemenea adaptat fiecărui pacient în parte.

Obezitatea este unul din factorii principali care determină prezența sindromului de apnee în somn. Tratamentul acesteia și în special chirurgia bariatrică au rezultate foarte bune pentru ameliorarea bolii.

Bibliografie:

  1. https://www.erswhitebook.org/chapters/sleep-breathing-disorders/;
  2. https://erj.ersjournals.com/content/53/1/1801405- Post-approval upper airway stimulation predictors of treatment effectiveness in the ADHERE registry;
  3. Clemens Heiser, Armin Steffen, Maurits Boon, Benedikt Hofauer, Karl Doghramji, Joachim T. Maurer, Ulrich Sommer, Ryan Soose, Patrick J. Strollo Jr, Richard Schwab, Erica Thaler, Kirk Withrow, Alan Kominsky, Christopher Larsen, Eric J. Kezirian, Jennifer Hsia, Stanley Chia, John Harwick, Kingman Strohl, Reena Mehra on behalf of the ADHERE registry investigators;
  4. European Respiratory Journal 2019 53: 1801405; DOI:1183/13993003.01405-2018;
  5. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/rolul-chirurgiei-in-tratamentul-apneei-obstructive-in-somn/
  6. https://sleepeducation.org/sleep-disorders/sleep-apnea/
  7. https://europeanlung.org/en/information-hub/lung-conditions/sleep-disordered-breathing/
  8. Harrison –Pneumologie si terapie intensiva editia a II-A –Apneea de somn;
  9. ESRS European Sleep Medicine Textbook 2016.

Pentru consultații, investigații dar și pentru mai multe informații de specialitate, pacienții o pot găsi pe doamna doctor Eliza Ruxandu, medic specialist pneumologie, în cadrul centrului medical RMN Diagnostica Sibiu.

Ne găsiți în Sibiu, strada Someșului numărul 19
Telefon: 0269 243 121 // 0269 243 135
www.rmn-diagnostica.ro // sibiu@rmn-diagnostica.ro