Autismul la copii – consultații Pediatrie
Autismul infantil face parte din Tulburările pervazive de dezvoltare (Tulburările de spectru autist), alături de sindromul Asperger și autismul atipic.
Acesta a fost descris prima dată de Leo Kanner, în 1943, iar cu 5 ani mai înainte (1938) Hans Asperger a descris caracteristicile ‘”psihopatiei autiste”, bazându-se pe cazuistica sa.
Tulburările au în comun deficitul de comunicare, interacțiunea socială deficitară, imaginația săracă sau absența, stereotipiile verbale și motorii. Prevalența variază între 4.5 și 13 la 10000 de copii, iar incidența este de 1 la 166 copii.
Copiii cu autism sunt normali ca aspect fizic, de multe ori foarte frumoși, perimetrul cranian putând fi cu 10% mai mare decât normalul pentru vârstă. Unii copii pot avea o față nearmonioasă, tegumente cu pete depigmentate sau hiperpigmentate.
Debutul tulburării este înaintea vârstei de 3 ani și se caracterizează prin:
– Deteriorarea calității relațiilor sociale: privitul în ochi, expresia feței, gesturile, poziția corpului, incapacitatea de a începe relații cu alte persoane adulte sau copii, incapacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele celorlalți, absența dorinței de a împărtăși bucuria sau necazurile, realizările sau interesele.
– Deteriorări ale comunicării: absența sau întârzierea limbajului vorbit fară moduri de compensare alternative, incapacitatea de a iniția sau susține o conversație, folosirea unui limbaj stereotip și repetitiv. Uneori limbajul este absent sau, dacă există, nu are rolul de comunicare.
Exprimarea este la persoana a II-a sau a III-a atunci când se referea la propria persoană. Prozodia este particulară, fie „cântată”, fie de o pedanterie accentuată.
– Comportamente stereotipe și repetitive: aderarea la ritualuri fară nicio funcție, rutine, manierisme și mișcări stereotipe.
Copiii cu autism nu pot tolera nicio schimbare, iar activitățile sunt limitate. Aceștia par ” în lumea lor”, nu simt nevoia să fie mângâiați și alintați, nu privesc în ochi interlocutorul, par că nu aud când sunt strigați, nu observă dacă intră sau iese cineva din cameră, nu se joacă cu alți copii ci mai mult cu părți ale unor obiecte, par indiferenți la tot ce este în jurul lor.
Autismul atipic este o formă de autism care nu întrunește caracteristicile menționate mai sus, de multe ori constând în manifestări apărute în condiții de lipsă de afectivitate și nestimulare, cel mai des în condiții de instituționalizare. Adesea se asociază o întârziere psihică și de limbaj severă, cu auto și heteroagresivitate.
Tulburarea Asperger sau „psihopatia autistă” se caracterizează printr-un limbaj bun, un coeficient normal sau superior de inteligență, dar cu deficite mari de interrelaționare și funcționare socială scăzute. Au de multe ori o memorie a cifrelor sau a datelor exacte extraordinară și domenii de activități în care excelează.
În prezent, nu există teste medicale prin intermediul cărora să se poată diagnostica autismul, pur și simplu. Specialiștii vor aplica în cazul unei persoane suspecte de autism diverse instrumente de diagnosticare și vor face multiple investigații medicale, atât pentru confirmarea condiției, cât și pentru excluderea altor afecțiuni.
De cele mai multe ori, părinții sunt primii care observă faptul că micuțul lor are comportamente neobișnuite, comparativ cu ceilalți copii.
Aceste nereguli sunt confirmate, de obicei, de pediatru care observă periodic copilul, în timpul consultului de rutină.
O diagnosticare completă implică o echipă de medici multidisciplinară : logoped, pediatru, neurolog pediatru, psihoterapeut, psihiatru, medic ORL-ist.
Autismul NU este o boală contagioasă, NU este un refuz de a comunica, NU este vindecabil, NU este o consecință a educației.
Tratamentul autismului nu este unul medicamentos. Singura terapie aplicată și care dă rezultate foarte bune, dacă este susținută și timpuriu aplicată este așa numita terapie ABA (Analiza aplicată a comportamentului). Aceasta constă în însușirea treptată, mecanică și rigidă, la început, a anumitor comportamente, gesturi, activități și înlăturarea celor specifice bolii.
Există și alte tipuri de terapii care ajută să dezvolte la nivel maxim potențialul de comunicare și autonomie al fiecărui copil.
Pe doamna doctor Roxana Tănase, medic specialist pediatrie, o puteți găsi în cadrul centrului RMN Diagnostica Brașov, aceasta acordând consultanță, dar și consultații de specialitate, în contract CAS.
Informații și programări:
BRAȘOV
Telefon 0372955522// 0368005773 // 0765112402
Strada Hermann Oberth nr. 8 (zona Uranus- Piața Astra)
www.rmn-diagnostica.ro
ambulator@rmn-diagnostica.ro
